Pe 13 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului, o zi marcată cu cruce roșie în calendar, având o importanță deosebită atât din punct de vedere religios, cât și național. În fiecare an, la 40 de zile după Sfintele Paști, biserica ortodoxă celebrează acest praznic sfânt.
Prin hotărârile Sfântului Sinod al bisericii ortodoxe române din anii 1999 și 2001, această sărbătoare a fost consacrată și ca Ziua Eroilor, devenind astfel o sărbătoare națională bisericească.
Sărbătoarea Înălțării Domnului
Prin hotărârile Sfântului Sinod al bisericii ortodoxe române din anii 1999 și 2001, această sărbătoare a fost consacrată și ca Ziua Eroilor, devenind astfel o sărbătoare națională bisericească.
În toate bisericile, mănăstirile și catedralele ortodoxe din țară și din străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului, conform unui comunicat al Patriarhiei Române.
Semnificația teologică a Înălțării Domnului
Înălțarea lui Hristos, la fel ca și Învierea Sa, sunt văzute ca lucrări divine în teologia ortodoxă. Moartea lui Hristos nu a avut ca scop satisfacerea onoarei jignite a Tatălui, ci transfigurarea firii omenești.
Atât în Înviere, cât și în Înălțare, Hristos nu este pasiv. Evanghelistul Luca descrie momentul în care Hristos, după ce și-a binecuvântat ucenicii, s-a înălțat la cer, fără a se retrage din creație, continuând să fie prezent și lucrător prin Sfântul Duh (Luca 24,50-51), potrivit surselor CreștinOrtodox.
Obiceiuri și tradiții de Înălțarea Domnului
În tradiția populară, se crede că odată cu Înălțarea Domnului, se înalță și sufletele celor adormiți de la Săptămâna Luminată încoace. Pentru a proteja comunitățile de spiritele rătăcitoare care ar putea deveni strigoi și ar provoca neajunsuri oamenilor și animalelor, se practică ritualuri magice de apărare. De asemenea, se dau de pomană bucate pentru sufletele morților.