Primăria Sectorului 1 contestă justificarea invocată de Romprest pentru oprirea curățeniei stradale, după ce operatorul a anunțat că nu își mai poate continua activitatea din cauza unei datorii istorice de 116 milioane de lei.
Viceprimarul Iulian Hatmanu afirmă că instituția este la zi cu plata facturilor pentru serviciile curente, motiv pentru care nu există temei pentru reducerea sau suspendarea operațiunilor de salubrizare.
Într-un comunicat transmis după publicarea informațiilor în Buletin de București, administrația locală precizează că toate facturile curente au fost achitate conform tarifelor aprobate în 2023, iar operatorul este obligat să asigure serviciile pentru care este plătit.
Romprest susține că are de recuperat 116 milioane de lei
Operatorul de salubritate a anunțat marți că oprește curățenia stradală, invocând o datorie de 116 milioane de lei pe care Primăria Sectorului 1 nu ar fi achitat-o.
Compania acuză „încălcarea repetată” a obligațiilor contractuale și susține că cea mai veche factură neachitată are termenul depășit cu 1.875 de zile.
În realitate, Primăria afirmă că datoriile provin exclusiv din perioada administrației anterioare și au făcut obiectul unor executări silite.
Diferențe între cifrele comunicate de cele două părți
Primăria Sectorului 1 menționează că suma totală aflată în litigiu este de 134 milioane de lei, în timp ce Romprest vorbește despre 116 milioane de lei.
Autoritatea locală precizează că, între 2020 și 2025, operatorul a încasat deja aproximativ 70 de milioane de lei din aceste datorii.
Într-o nouă reacție, transmisă tot către Buletin de București, reprezentanții primăriei explică faptul că plata integrală a sumelor restante nu este posibilă într-o singură tranșă și că a fost propusă o eșalonare considerată realistă.
Frecvențe reduse încă din 2022 și tensiuni privind actul adițional
Administrația locală susține că Romprest a redus frecvențele de salubrizare încă din 2022, în baza unor protocoale semnate cu fosta conducere, ceea ce a dus la situația actuală.
Primăria declară că în 2025 a solicitat revenirea la frecvențele impuse de Primăria Capitalei, însă operatorul a refuzat semnarea actului adițional care prevedea modificarea suprafețelor și tarifului pentru aceste operațiuni.
Un conflict amplificat în ultimele luni
Echilibrul fragil dintre cei doi parteneri contractuali s-a deteriorat începând cu octombrie, când Primăria a modificat suprafețele de curățat, frecvența intervențiilor și numărul utilajelor aflate în așteptare pentru deszăpezire.
Romprest susține că primăria a introdus cerințe suplimentare fără acoperire contractuală și a cerut recuperarea unor sume pe care operatorul le consideră corect facturate.
În ședința din 31 octombrie, Consiliul Local a decis reintroducerea „taxei de așteptare” a zăpezii, însă doar pentru 10 utilaje, în timp ce Romprest afirmă că în contract sunt prevăzute 40. Acest punct este acum unul dintre principalele motive de dispută.