google-site-verification=HDsAXDjCT39w_Vvs8_eX-1608r331qSPVW67w8lEt_w
Clădirea Ciclop Foto: Bucurestiul Secret

Știai că Garajul Ciclop din București este prima clădire din Europa cu sistem anti-cutremur pe role? Iată povestea fascinantă a colosului din centrul Capitalei

Știai că Garajul Ciclop din București este prima clădire din Europa cu sistem anti-cutremur pe role? Iată povestea fascinantă a colosului din centrul Capitalei.

Colosul din centrul Capitalei, fostul garaj Ciclop, a fost prima clădire din Europa cu sistem anti-cutremur pe role și prima parcare supraetajată din România.

Celebra clădire de pe Bulevardul Magheru a dat tonul în arhitectura modernistă din București și are o poveste specială, legată de numele lui Dumitru Marinescu Bragadiru, al doilea cel mai bogat român din interbelic, după Cantacuzino.

La începutul secolului XX în București începea să prindă formă ceea ce se dorea un amestec între 5th Avenue și Broadway din New York, două artere celebre pentru magazinele de lux, teatrele și cinematografele pe care le adună. Bulevardul se numea în 1913 „Ion C. Brătianu” și începea să prindă încet-încet forma pe care o are astăzi. În 1931 și-a schimbat din nou denumirea, în „Take Ionescu”, pentru ca denumirea de „General Gheorghe Magheru” să fie dată arterei începând cu 1948.

Clădire unică în București

Pe bulevardul Magheru apăreau clădiri moderne, înalte, de 10 etaje, care erau o priveliște neobișnuită pentru bucureșteni și stârneau nemulțumirea celor mai conservatori. Dintre acestea amintim hotelurile Lido și Ambasador, blocurile Scala și Carlton sau cinematograful ARO (denumit azi Patria).

Dumitru Bragadiru, al doilea cel mai bogat român de la acea vreme și unul dintre cei mai înstăriți industriași europeni se lăuda cu o mulțime de terenuri și proprietăți, unul dintre terenuri fiind chiar pe bulevardul Magheru, la numărul 42, pe colț cu strada C.A Rosetti. Din păcate, Bragadiru avea să moară în 1915, imperiul său ajungând la moștenitorii săi, care din 1923 se pot bucura de terenul de peste 3.600 metri pătrați.

CiclopAcest teren avea să fie dat în chirie în 1928 către Societatea Comanditară CICLOP, care prin contract se obliga să ridice aici o clădire de mari dimensiuni, realizată din beton armat, cu 4 etaje și subsol, cu o suprafață de circa 1.350 metri pătrați.

Clădirea avea să fie realizată în puțin peste doi ani, fiind dată în folosință la data de 29 aprilie 1930. Astfel, o șosea obișnuită din centrul orașului s-a transformat în câțiva ani și a devenit unul dintre „furnicarele” Bucureștiului, fapt prezentat și în 1929 în „Revista generală ilustrată”, conform Via București:

„Bulevardul I.C. Brătianu, care până acum un an-doi, somnola, trezit numai la lătratul unui câine sau la cântecul cocoșului de prin diferitele curți imense – acuma prezintă o forfoteală, o agitație, o mișcarea pitorească de muncă și activitate.

Anul trecut, exproprierea, deschiderea și alinierea Bulevardului, ridicarea garajului Ciclop, cu sutele lui de apartamente, garsoniere, magazine și birouri; transformarea casei Marghiloman – acuma, în anul acesta mișcarea de la noua clădire ce se va ridica pe vastul teren de 5.000 m.p. al Prof. Dr. C. Anghelescu, cu fațadele spre bdul I. C. Brătianu și Str. Franklin. Ce bloc masiv și uriaș e plănuit a se ridica acolo! (n.r – este vorba despre clădirea impunătoare a hotelului Lido)”

Ciclop și destinațiile sale

CiclopDatorită aspectului impunător și a mulțimii de lucruri pe care le găzduia, Ciclop era pentru unii garaj, pentru alții cafenea, magazin sau chiar palat. De aici bucureștenii puteau să își cumpere mobilă, de la magazine precum Lindeman, să meargă la expoziții precum „Cum să fie căminul meu?” sau „Expoziția Modei”.

Inițial, Ciclop trebuia să fie exclusiv un garaj supraetajat care să găzduiască la parter un atelier auto de mari dimensiuni, totul fiind dispus pe cinci niveluri.

La subsol se aflau spațiile de parcare și spațiile tehnice, la parter pe lângă atelier găseai și o mulțime de spații comerciale, iar la etajele superioare se găseau tot locuri de parcare și spații tehnice. În 1938 însă sunt făcute demersurile pentru amenajarea unei cafenele la parter, de unde clienții puteau privi spre atelierele auto din interior.

Doi ani mai târziu, în 1940, se adaugă două etaje, etajele 5 și 6, care aveau scopul de a fi spații de birouri. Interiorul dezvăluie o concepție structurală remarcabil de modernă pentru momentul construirii și este organizat în jurul unui atrium ce se desfășoară pe înălțimea a patru etaje, cu două rampe laterale pentru accesul mașinilor.
În 1950, garajul Ciclop este naționalizat, așa cum sunt naționalizate și celelalte clădiri, dar își păstrează utilitatea, aici fiind deschise în continuare câteva restaurante și cafenele. Ciclop era clădirea esențială pentru șoferii și taximetriștii din zonă.

Ciclop își așteaptă cumpărătorii

În 2001, garajul Ciclop a fost retrocedat parțial moștenitorilor Bragadiru de către primarul de la acea vreme Trăian Băsescu, iar în 2015 clădirea a fost retrocedată complet, în proporție de 100%, notează B365.

Din păcate, vânzarea unui astfel de imobil este destul de complicată din cauza prețului, a dimensiunii, dar și pentru că este clădire monument istoric. Drept urmare, orice lucrare de reabilitare se poate face doar cu respectarea unor cerințe speciale și doar în baza unui aviz de la Ministerul Culturii.
De asemenea, nici reabilitări nu pot fi făcute neapărat după „cheful” noului proprietar, ci acestea trebuie să respecte stilul arhitectural inițial al clădirii precum și o serie de indicații.
În tot acest timp, celebrul Ciclop se degradează așteptându-și viitorii proprietari. Să fie oare pentru a cădea cu totul și a lăsa terenul unor viitori investitori imobiliari?

Citeste si ...