google-site-verification=HDsAXDjCT39w_Vvs8_eX-1608r331qSPVW67w8lEt_w

Studiul de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București–Giurgiu începe pe 19 ianuarie. 16 luni pentru stabilirea traseului final

Compania care realizează proiectarea drumului de mare viteză București–Giurgiu începe oficial lucrările la studiul de fezabilitate luni, 19 ianuarie 2026.

Anunțul a fost făcut de Gabriel Budescu, directorul general al Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), în cadrul unei emisiuni la Radio România Actualități.

Potrivit acestuia, din 19 ianuarie începe să curgă termenul de 16 luni în care studiul de fezabilitate trebuie finalizat.

Ce va stabili studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate va avea rolul de a defini elementele-cheie ale investiției:

  • traseul final al drumului de mare viteză;

  • profilul investiției – autostradă sau drum expres;

  • numărul și amplasarea nodurilor rutiere;

  • conexiunile cu alte proiecte strategice, inclusiv viitorul Podul Giurgiu–Ruse;

  • structura tehnică a drumului.

Reprezentanții CNIR au precizat că ordinul de începere a fost emis încă din 19 decembrie 2025, cu dată efectivă de start 19 ianuarie 2026.

Contract de 34 de milioane de lei, semnat în decembrie 2025

Contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate a fost semnat în decembrie 2025 cu o asociere de firme formată din:

  • Activ Proiectare Infrastructură – liderul asocierii;

  • Emay Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik.

Valoarea contractului este de aproximativ 34 de milioane de lei, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport și din fonduri de la Bugetul de Stat.

Proiecte complementare: pistă olimpică de canotaj

Un element inedit al acestui proiect îl reprezintă posibilitatea realizării unor investiții complementare, precum amenajarea unei piste olimpice de canotaj în apropierea traseului viitorului drum de mare viteză.

Gabriel Budescu a explicat că, în România, nu există în prezent o pistă de canotaj amenajată la standarde internaționale complete.

Pentru acest proiect, CNIR a colaborat cu Elisabeta Lipă, președinta Agenției Naționale pentru Sport, pentru a obține datele tehnice necesare.

Ideea este ca anumite gropi de împrumut rezultate din lucrările de infrastructură să fie transformate ulterior în piste de canotaj, crescând astfel atractivitatea proiectului pentru finanțări europene și pentru un eventual parteneriat public-privat.

Elemente tehnice moderne incluse în contract

Studiul de fezabilitate va include tehnologii avansate, rar folosite până acum în România, potrivit CNIR:

  • utilizarea BIM (Building Information Modeling);

  • echiparea instalațiilor de foraj geotehnic cu sisteme GPS și camere video;

  • monitorizarea în timp real a lucrărilor;

  • foraje geotehnice suplimentare și piezometre pentru determinarea nivelului pânzei freatice.

Aceste date vor fi esențiale pentru a stabili dacă zona se pretează atât pentru drumul de mare viteză, cât și pentru eventualele proiecte complementare.

Un proiect strategic pentru sudul României

Drumul de mare viteză București–Giurgiu este considerat un proiect strategic, cu impact major asupra conectivității Capitalei cu sudul țării și cu Bulgaria.

Finalizarea studiului de fezabilitate va reprezenta primul pas concret în decizia finală privind tipul de infrastructură și calendarul de execuție al investiției.

Citeste si ...