Datele oficiale privind funcționarea termoficării din București indică o situație critică fără precedent.
Mii de imobile din Capitală apar în acest sezon cu întreruperi ale furnizării apei calde și încălzirii nu din cauza avariilor obișnuite, ci dintr-un motiv mult mai grav: „debit insuficient pentru livrare apă caldă și încălzire” pe magistralele CET Sud.
Situația afectează în special sectoarele 2, 3 și 4 și indică o problemă sistemică a rețelei primare, care nu mai poate susține presiunea necesară în condiții de ger sever.
Peste 85% dintre punctele termice, afectate de rețeaua primară
Un calcul jurnalistic arată că peste 85% dintre punctele termice care funcționează sub parametri au drept cauză incapacitatea magistralelor de a menține debitul necesar. Practic, apa fierbinte pleacă din termocentrale, dar se pierde în rețea, înainte de a ajunge la punctele unde căldura este transferată către calorifere și apă caldă menajeră.
Consecința directă este un debit insuficient, resimțit mai ales la etajele superioare și la capetele de coloană, acolo unde presiunea scade dramatic.
ELCEN funcționează în regim de avarie forțată
Această realitate din teren confirmă datele furnizate de ELCEN. În lipsa investițiilor majore de modernizare, termocentralele funcționează deja într-un regim de avarie forțată. Compania a anunțat că introduce în sistem un adaos de peste 2.200 de tone de apă pe oră, cu aproximativ 300 de tone peste limita de siguranță a instalațiilor.
Orice suplimentare a debitului ar pune în pericol instalațiile de tratare chimică și cazanele, crescând riscul unor avarii majore.
Colaps hidraulic în estul Capitalei
Datele de funcționare indică o adevărată „paralizie termică” în partea de est a orașului. În Sectorul 2, debitul insuficient este cauza principală pentru lipsa căldurii în zeci de puncte termice.
Sunt afectate masiv zonele Colentina (străzile Mașina de Pâine, Șoseaua Colentina, Doamna Ghica), Pantelimon și Fundeni. Inclusiv puncte termice mari din zona Șoselei Iancului și Delfinului nu primesc volumul necesar pentru alimentarea blocurilor arondate.
Sectorul 3, sute de imobile în afara parametrilor
Situația este similară în Sectorul 3, unde deficitul hidraulic de pe magistralele sudice afectează cartiere întregi. Titan, Balta Albă, zonele Bulevardului Nicolae Grigorescu și Camil Ressu apar cu probleme constante de debit.
Lista continuă cu Dristor, Vitan și Calea Călărași, unde blocurile rămân reci în lipsa unor avarii punctuale, ci doar din cauza dezechilibrului sistemului. Inclusiv instituții publice și clădiri din zona Unirii sunt afectate de lipsa presiunii.
Sectoarele 4 și 5, afectate de magistrala Sud
Unda de șoc a colapsului hidraulic se resimte și în Sectorul 4. Cartierele Tineretului și Văcărești au zeci de asociații de proprietari care nu primesc agent termic, iar punctele termice din zona Bulevardului Tineretului, Calea Văcărești și strada Piscului figurează cu același diagnostic: „debit insuficient”.
În Sectorul 5, cele mai mari probleme sunt raportate în zona Pieței Națiunile Unite și pe Calea 13 Septembrie.
Unde situația este, deocamdată, mai stabilă
În Sectorul 1, în special în zona Bucureștii Noi–Dridu, disfuncționalitățile sunt încadrate oficial drept „manevre de echilibrare hidraulică”. În realitate, această formulare tehnică indică încercarea companiei Termoenergetica de a redirecționa puținul agent termic disponibil către zonele cele mai afectate.
Încă zile de ger și un termen strâns pentru revenirea la normal
Estimarea oficială pentru revenirea sistemului la parametri normali este vineri, 16 ianuarie 2026, ora 23:30. Termenul coincide cu o ușoară încălzire a vremii, prognozată de meteorologi.
Până atunci, Capitala mai traversează câteva zile de ger, cu minime nocturne de până la –13°C. În aceste condiții, cererea de energie termică crește exponențial, iar orice creștere suplimentară a presiunii riscă să genereze avarii majore.
O analiză a imobilelor afectate arată clar că problema dominantă nu mai este lipsa lucrărilor de mentenanță sau avariile punctuale, ci incapacitatea rețelei vechi de a susține funcționarea în condiții extreme.
