Bucureștiul are cea mai mare rată a mortalității cauzate de căldură din Europa Centrală și de Est, potrivit studiului „Bucureștiul sub caniculă”.
Deși temperaturile medii anuale sunt mai ridicate în orașe precum Atena, Madrid, Roma, Tirana, Skopje, Lisabona, Belgrad sau Istanbul, Capitala României ocupă primul loc în privința impactului termic asupra sănătății publice.
Această realitate se explică prin două cauze majore: schimbările climatice globale – pentru care Bucureștiul contribuie marginal – și, mai ales, proasta administrare urbană din ultimele decenii.
Investițiile masive în infrastructură rutieră, precum bulevarde largi și pasaje, au sacrificat spațiile verzi și au amplificat poluarea, în loc să diminueze efectele încălzirii urbane.
Locuitorii care au ignorat semnele disconfortului termic s-au înșelat. Lipsa arborilor și betoanele fierbinți nu mai afectează doar calitatea vieții, ci o pun în pericol.
Temperaturi tot mai mari în București, confirmate de datele istorice
Datele înregistrate în peste 100 de ani la stațiile meteo din Băneasa și Filaret indică o creștere constantă a temperaturilor în Capitală.
Stația de la Filaret, aflată în interiorul orașului, arată valori mai mari decât cea din Băneasa, ceea ce subliniază efectul de „insulă de căldură” urbană.
Profesorul Sorin Cheval a explicat că aceste insule apar în zonele cu asfalt, beton și puțină vegetație – adică în centrul orașului. Acolo, temperaturile pot fi cu 5–6 grade Celsius mai mari decât în zonele verzi.
Astfel, în zonele centrale se ajunge la temperaturi de până la 40°C, în timp ce în parcurile mari, precum Herăstrău sau Tineretului, se înregistrează doar 25–28°C.
Ce ne așteaptă: până la 80% mai multe zile tropicale
Studiul arată că temperatura medie anuală a crescut considerabil după anul 2000. Dacă în trecut valorile se situau în jurul a 10–12°C, acum se depășesc constant 14°C.
Proiecțiile climatice sunt alarmante. Între 2041–2060, Bucureștiul va avea în medie 23 de zile tropicale (peste 30°C) pe an, în scenariul optimist. În cel pesimist, vor fi 30 de astfel de zile.
Iar între 2081–2100, numărul acestor zile ar putea crește cu 26% în cel mai bun caz și cu 80% în cel mai rău. Practic, în viitor, aproape două luni de vară vor fi dominate de caniculă.
Orașe care se adaptează vs. București care întârzie
Alte orașe europene au început să implementeze măsuri pentru combaterea căldurii urbane.
– Sevilia plantează 5.000 de copaci pe an și folosește materiale care reflectă căldura.
– Parisul creează „insule de răcoare” în grădini, școli, muzee și biserici, accesibile gratuit.
– Rotterdam transformă acoperișurile în grădini urbane pietonale.
– Medellin (Columbia) amenajează coridoare verzi pentru pietoni.
În București, însă, nu există încă o strategie oficială pentru schimbări climatice. Registrul Verde e neterminat, iar Planul Integrat pentru Calitatea Aerului a expirat din 2022 și abia în 2025 s-a încheiat un contract pentru actualizare.
ONG-uri precum Asociația Parcul Natural Văcărești sau Ecopolis propun soluții verzi: reînverzirea curților instituțiilor publice, protejarea zonelor naturale și creșterea capacității solului de a reține apa.
Problema din administrație: lipsă de expertiză și inițiativă
Sociologul Irina Zamfirescu acuză lipsa unei viziuni centrate pe cetățeni. Stațiile STB moderne devin inabordabile vara, iar arborii plantați nu creează culoare de umbră utile pietonilor.
Campaniile civice pentru replantarea arborilor uscați, precum cele din Parcul Izvor și Floreasca, sunt ignorate de autorități. Alveolele de pe bulevardele centrale au fost completate doar după ce o organizație a propus un proiect de bugetare participativă.
Coordonarea între PMB și primăriile de sector lipsește, iar atenția pentru spații verzi este minimă.
Cei vulnerabili, victime directe ale caniculei
Persoanele cu venituri mici sunt cele mai afectate. Fără aer condiționat, fără frigider sau acces la apă rece, acești oameni sunt nevoiți să lucreze în condiții extreme pentru a-și asigura traiul zilnic.
Livratorii, muncitorii zilieri și persoanele în vârstă sunt expuși celor mai mari riscuri, fără alternative reale de protecție.
Recomandările experților: ce trebuie să facem
– dezvoltarea unor politici locale clare, bazate pe date științifice, pentru combaterea efectelor climatice;
– înființarea de departamente și pregătirea personalului specializat în primării;
– implementarea de proiecte-pilot de tipul celor din Paris, Rotterdam sau Medellin;
– renaturalizarea suprafețelor betonate și utilizarea lacurilor ca surse de răcoare urbană;
– reconceperea spațiilor verzi ca infrastructură de sănătate publică, nu doar de relaxare;
– adaptarea infrastructurii urbane la caniculă și crearea de trasee umbrite;
– instalarea de cișmele publice și monitorizarea muncii în aer liber în perioadele critice;
– renovarea clădirilor vechi și ridicarea unora cu consum energetic aproape zero (NZEB).
Valurile de căldură vor deveni o constantă în București. Întrebarea nu mai este dacă va fi mai cald, ci dacă orașul nostru va reuși să se adapteze în timp util sau va continua să își expună locuitorii la riscuri mortale.