Celebrul interlop, Zaher Iskandarani, condamnat la cinci ani de închisoare în urmă cu mai bine de 20 de ani, încearcă să scape de închisoare. Bărbatul, bănuit că s-ar fi ascuns în Liban, a fugit din țară în 2014 iar acum solicită anularea pedepsei și speră la prescripție.
Libanezul, care a obţinut cetăţenia română în 1992, are o contestație la executare pe rolul Tribunalului București, care va fi dezbătută miercuri, 27 septembrie. Cunoscut și ca Prințul Banatului, Zaher a câștigat un proces cu același obiect, pe data de 27.07.2023, pe rolul Tribunalului Timiș.
Vagoane pline de baxuri de țigări și alcool
Zaher a debutat în lumea afacerilor de pe piața neagră aducând vagoane pline cu baxuri de țigări și alcool, pe când România traversa perioada în care nu făcea parte nici din NATO, nici din Uniunea Europeană, iar „băieții deștepți” au profitat de ocazie și s-au îmbogățit.
Ziarele de atunci scriau că libanezul acoperea cererea de țigări din România pentru o scurtă perioadă, cu un singur transport, asta până să își dea seama că afacerea ar putea fi mult mai profitabilă dacă și-ar produce marfa în România. Astfel, afaceristul și-a creat propriile fabrici clandestine în două comune din județul Timiș, conform realitatea.net.
Urma lui Iskandarani s-a pierdut însă în 2014, atunci când a fugit, după ce a fost condamnat la cinci ani de închisoare de Curtea de Apel București, înainte de pronunțarea deciziei definitive, cu voia procurorului de caz.
Libanezul avea legături cu securitatea
Supranumit „Prințul Banatului”, Zaher Iskandarani, avea strânse legături cu Departamentul Securităţii Statului, în 1989, fiind totodată și ofiţer de informaţii sirian. “Cel mai adesea cu complicitatea autorităţilor locale şi central din diferite instituţii, inclusiv din Poliţie, Vamă şi SRI”, afirmă Marius Oprea.
Libanezul a beneficiat de relaţiile strânse între Hafez Al Assad şi Ceauşescu şi a ajuns la studii în România, la Facultatea de Construcţii din Timişoara.
În timp ce își urma studiile se ocupa şi cu traficul de aur, ajungând să fie cercetat de Miliţie, însă s-a ascuns în casa Cameliei Pomană, care i-a devenit ulterior soţie. Ulterior acesta a fost condamnat, însă a reușit să părăsească țara. Deși s-a întors după Revoluție, bărbatul nu a ajuns la închisoare reușind să obțină titlul de revoluţionar pe filiera Bebe Ivanovici.
Marius Oprea, detalii despre modul de operare al lui Iskandarani
“El a fost informator cu angajament al Securităţii şi, după cum s-a dovedit pe parcursul anchetei, ofiţer al serviciilor secrete siriene. Zaher a organizat două canale ilegale rutiere pentru contrabanda cu ţigări aduse din Cipru, Republica Moldova şi Bulgaria, de la firme fantomă al căror proprietar era.
Marfa era introdusă în ţară subevaluată prin documente false, iar comercializarea se făcea illicit, fără ca operaţiunile să fie înregistrate în contabilitate. În urma cercetărilor poliţiei s-a stabilit un prejudiciu de peste 25 de milioane de dolari. În 1993, printr-un contract fictiv cu o firmă din Cipru, de asemenea o firmă-fantomă creată de el, Zaher a importat ţigări LM şi Camel la preţul de 8, respective 8,5 dolari/bax, solicitând şi obţinând sentinţe civile de vămuire la această sumă a ţigărilor importate…
Zaher a mai importat şase vagoane, cu 6.000 de baxuri LM din Ungaria, folosindu-se tot de firma-fantomă din Cipru. Practic, cu cele peste 5 milioane de pachete de ţigări introduse prin aceste operaţiuni, o perioadă de timp, Zaher a acoperit întreg consumul de ţigări de pe teritoriul României. Totul s-a derulat prin falsuri şi ilegalităţi. Au fost înlocuite facturile furnizorilor acestor ţigări cu unele ale Rami SRL, iar preţurile importurilor au fost diminuate; pe de altă parte, prin achitarea facturilor către <furnizor>, Zaher îşi alimenta propriile conturi”, a detaliat Marius Oprea.
Zaher beneficia de un scut invincibil format din autorități
Organele de control de la acea vreme au tratat subiectul superficial, singura persoană care a sesizat Poliția fiind Cristina Drăgan, verificator de documente externe din staţia CFR Timişoara. În urma acţiunii ei, libanezul a blocat în vamă un vagon cu 1.000 de baxuri, care a fost părăsit de Zaher, conform realitatea.net.
“Cercetările în cazul Iskandarani au fost lungi şi extrem de dificile, din cauza zidului tăcerii pe care îl ridicase în jurul activităţilor sale, cu ajutorul unor mari sume de bani.
S-a dovedit ulterior că însuşi fostul preşedinte al Tribunalului Timiş, Petre Petrişor, era implicat în legături cu contrabandiştii, ceea ce pe parcursul derulării actelor de contrabandă a asigurat o înaltă protecţie a reţelei coordonate de Zaher Iskandarani şi colaboratorii săi apropiaţi”, a explicat Marius Oprea.
Reținut, ca mai apoi să fie cercetat în libertate
Deși în 1996 Zaher a fost reținut, dosarul său a fost strămutat iar Tribunalul București a dispus însă continuarea cercetării penale a lui Zaher în stare de libertate, fără ca procurorii să intervină cu recurs.
Pentru prima dată, Zaher a fost cercetat în legătură cu o infracţiune minoră, pentru înşelăciune şi fals intelectual. În calitate de administrator al SC Rami SRL, nu a achitat o factură emisă de firma Petrolimportexport.
A fost arestat în 6 octombrie 1995, dar a fost eliberat după trei săptămâni
Zaher fotografiat în Liban SURA Cotidianul.ro
din dispoziţia Tribunalului Timiş. A fost cercetat din nou în stare de arest în 5 noiembrie 1995, pentru contrabandă cu ţigări (a introdus ilegal în ţară poeste un miliard de pachete) şi cafea (600 de tone), dar Zaher a ieşit din nou din închisoare.
“Scutul aparent invincibil pus de Zaher în faţa instituţiilor statului abilitate să sancţioneze infracţiunile grave de care se făcea vinovat a fost fisurat după şedinţa CNAICCO din 4 aprilie 1997, la care s-a decis reluarea cercetărilor în dosarele îngropate până atunci şi cercetarea întregii sale activităţi infracţionale”, a mai scris Oprea.
Arestat pentru contrabandă, evaziune fiscală şi uz de fals
Zaher a fost rearestat în 17 februarie 1997, pe timpul mandatului lui Constantinescu, prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, când sirianul a fost trimis în judecată pentru contrabandă, evaziune fiscală şi uz de fals. Totodată, a fost pus sechestru pe fabrica sa de ţigări iar contul bancar i-a fost blocat. Alte două rechizitorii dispuneau trimiterea în judecată a unora dintre complicii lui Zaher, însă aceștia au părăsit ţara.
La 28 august 1998, Curtea de Apel Timişoara l-a condamnat pe Zaher la trei ani de închisoare pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce la o percheziţie domiciliară s-a găsit o armă neînregistrată.
“Pe parcursul cercetărilor, au apărut indicii referitoare la complicităţi în mediile politice din perioada în care a acţionat, cât şi cu privire la alţi participanţi la acţiunile de contrabandă.
Mulţi dintre ei au condus filiere proprii de contrabandă, în majoritate conaţionali ai lui Zaher, dintre care, unii erau ca şi Prinţul Banatului, ofiţeri de informaţii ai statului sirian, care dezvoltaseră, cu ajutorul lui Zaher, una dintre cele mai profitabile reţele de contrabandă, care este posibil să fi contribuit şi la finanţarea facţiunilor teroriste din Orientul Mijlociu”, susţine Marius Oprea.
Reglări de conturi soldate cu crime
Zaher ar fi fost implicat şi în uciderea cetăţeanului Abdul Hakim Karum şi vătămarea corporală gravă a altei persoane în ianuarie 1994, într-o acţiune de reglare de conturi de tip mafiot în care armele de foc şi armele albe au fost folosite, conform realitatea.net.
“În cadrul afacerilor sale ilegale, Zaher Iskandarani şi-a asigurat protecţia prin mituirea unui număr însemnat de funcţionari publici din fostele sutructuri superioare ale statului şi ale celor de pe plan local”, se arată în documentul oficial prezentat chiar de preşedintele Emil Constantinescu.
Anchetat de ofițeri CIA
La scurtă vreme după atentatele de la 11 septembrie 2001, la Timişoara şi-au făcut apariţia ofiţeri ai CIA, care au început o anchetă proprie cu privire la mafia arabă. Zaher – ofiţerul acoperit al serviciilor siriene, a ieşit însă din lumina reflectoarelor.
Dezvăluirile au continuat în cartea “Mafia arabă în România”, scrisă de Marius Oprea. “Între cei care l-au sprijinit adeseori, după cum devenise de notorietate în zona Banatului, au fost şi coloneii SRI Mitică Balotă şi Emil Teaha, care acţionau cu girul generalului Gelu Atudoroaie, pe atunci consilierul directorului SRI, Virgil Măgureanu.
În planul justiţiei, derularea acţiunilor de protejare a mafiei srabe din zona Banatului era girată de Petre Petrişor, preşedintele Tribunalului Timiş. Braţul de acoperire al lui Zaher şi-a pierdut vigoarea încă dinaintea de alegerile din noiembrie 1996, în urma deciziei de sacrificare a sa, luată în pragul campaniei electorale de oamenii de încredere ai lui Ion Iliescu.
Primii care au căzut au fost Pavel Rădulescu, fostul şef al Serviciului Economic din IPJ Timiş, şi maiorul Petrechioiu, care l-a succedat pentru scurt timp –până la destituirea şi trecerea sa în rezervă din ordinul generalului Pitulescu, pentru distrugerea probelor din dosarul lui Zaher Iskandarani. Prinţul Banatului a fost părăsit de foştii săi protectori…
Între timp, PDSR i-a găsit lui Zaher nu unul, ci doi înlocuitori (n.r. Abdel Kader Kamel şi Omar Hayssam). În fruntea reţelelor de contrabandă a fost plasat Omar Hayssam, fost colaborator al Securităţii şi al serviciilor secrete siriene…”, a mai scris Marius Oprea.
Și-a reluat activitatea din umbră
Vâzându-se în libertate în 2001, interlopul și-a reluat activitatea însă de această dată, din umbră. Fabrica de ţigări de la Săcălaz şi-a reluat activitatea, la fel şi fabrica de îmbuteliat apă mineral de la Herculane. Zaher nu apărea însă în acte. Fosta sa firmă, Rami, a fost preluat în acte de mama sa, dar şi de Jamil Fatid (care ar fi văr de gradul doi cu Zaher), personajul care a scăpat, săptămâna trecută, dintr-o tentativă de asasinare. În 2005, Zaher a intrat din nou în atenţia organelor de control.
Trustul Philip Morris din Geneva a anunţat organele din România în legătură cu suspiciunea de falsificare a mărcilor sale şi cerut controale la fabrica de ţigări de la Săcălaz, unde acţionari erau mama şi vărul său. Poliţiştii au găsit în fabrică cantităţi mari de ţigări contrafăcute, destinate contrabandei.
Fabrica a continuat să producă deşi nu avea licenţă de fabricaţie, iar ţigările erau vândute fără acte. Tutunul era importat din Ucraina, la preţuri mici pentru că provenea din zona afectată de radiaţii în urma dezastrului de la Cernobâl.
Al doilea cel mai urmărit om din țară
Omul de încredere al lui Zaher, care se ocupa cu linia de fabricaţie, sirianul Samir Radwan nu a fost reţinut, astfel că a părăsit ţara. Zaher şi oamenii săi au fost eliberaţi din vicii de procedură.
“Parchetul nu a reuşit să producă autorizaţiile de interceptare a convorbirilor celor arestaţi, ceea ce l-a făcut pe Zaher să acuze anchetatorii că i-a fost lezată intimitatea”, a scris Oprea.
Zaher a fost eliberat din lipsa de probe, ca şi acoliţii săi.
Sirianul a trimis ţigările contrafăcute în fabrica de la Săcălaz şi pe piaţa din Irak, unde era distribuit de fratele său, Maher.
“Profitul a fost de circa un milion de euro la fiecare trei TIR-uri cu LM şi Marlboro exportate în Irak, ambulate în baxuri de ţigări marca R&M şi Vegas, care aveau licenţă de producţie”, a dezvăluit Oprea.
Reamintim că Zaher Iskandarani a fost condamnat definitiv, în 4 aprilie 2014, la 5 ani de închisoare cu executare şi plata a 1.874.000 RON, plus dobânzi către statul român.
Zaher a fugit din ţară cu o zi înainte de anunţarea sentinţei, astăzi, pe site-ul Poliţiei Române, aflându-se pe locul doi într-un top al celor daţi în urmărire generală.