În fiecare an, arborii din capitală produc mii de tone de frunze care cad pe sol. Acestea sunt colectate de primării și firmele de salubritate, puse în saci din plastic și apoi transportate fie la gropile de gunoi, fie la instalațiile de compostare.
Mulți bucureșteni întreabă de ce nu ar putea autoritățile să lase frunzele acolo unde cad. Specialiștii susțin că, în multe cazuri, frunzele nu doar că nu constituie un pericol pentru mediul înconjurător, dar pot aduce beneficii semnificative solului, dacă sunt lăsate să se descompună natural.
Care sunt soluțiile ecologice propuse?
În loc ca frunzele să fie adunate și transportate, specialiștii sugerează lăsarea acestora să se descompună pe loc. Astfel, frunzele devin compost natural, care îmbogățește solul și ajută la regenerarea acestuia.
Acesta este un proces ecologic, care reduce volumul de deșeuri și ajută la economisirea resurselor financiare destinate colectării.
Ce exemple există în alte țări?
Multe țări din lume aplică deja soluții ecologice pentru gestionarea frunzelor, lăsându-le să se descompună natural pe sol sau utilizându-le pentru îmbogățirea solului în parcuri și grădini publice.
Bucureștiul ar putea adopta aceste soluții pentru a reduce impactul asupra mediului și costurile de colectare.
De ce nu este aplicată această metodă în București?
Bucureștenii se întreabă de ce nu există o practică similară în capitală. În timp ce primăriile colectează frunzele, specialiștii ecologiști sugerează că lăsarea acestora pe sol ar fi mult mai benefică pentru oraș, atât din punct de vedere ecologic, cât și economic.