În ultima ședință de guvern din acest an, Executivul adoptă astăzi controversata ordonanță „trenuleț,” ce include o serie de măsuri de austeritate menite să reducă cheltuielile bugetare cu peste 30 de miliarde de lei în 2025.
Iată ce ne așteaptă:
Principalele măsuri pentru sectorul public
- Înghețarea pensiilor: Aproximativ 4,9 milioane de pensionari nu vor beneficia de indexarea pensiilor cu rata inflației.
- Blocarea salariilor bugetarilor: Salariile a 1,3 milioane de angajați din administrația publică centrală și locală vor rămâne la nivelul actual, fără posibilitatea de creșteri sau acordarea de sporuri și prime.
- Alocații și ajutoare sociale înghețate: Nicio creștere pentru alocațiile copiilor și alte forme de ajutor social, inclusiv indemnizația de șomaj.
- Suspendarea angajărilor: Se opresc recrutările în sistemul de stat, iar orele suplimentare vor fi compensate doar prin timp liber.
- Voucherele de vacanță reduse: Valoarea voucherelor de vacanță scade de la 1.600 de lei la 800 de lei. Angajații vor putea beneficia de valoarea completă doar dacă vor contribui personal cu diferența.
Măsuri pentru mediul privat
- Creșterea impozitului pe dividende: Impozitul urcă de la 8% la 10%.
- Reducerea pragului pentru microîntreprinderi: Plafonul pentru impozitarea IMM-urilor scade la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 de euro în 2026.
- Eliminarea facilităților fiscale: Angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară nu vor mai beneficia de scutirile fiscale de care au dispus până acum.
Impact și reacții
Executivul estimează economii de cel puțin 1% din PIB, însă măsurile au generat critici dure din partea sindicatelor și mediului de afaceri.
Înghețarea veniturilor pentru milioane de români, alături de eliminarea facilităților fiscale pentru sectoare esențiale, riscă să afecteze atât puterea de cumpărare, cât și competitivitatea economică.
Deși guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru a menține echilibrul bugetar, acestea provoacă deja nemulțumiri în rândul populației și angajatorilor, fiind percepute ca o povară suplimentară într-un context economic deja dificil.
