Recenta furtună care a lovit Bucureștiul a scos în evidență din nou vulnerabilitățile infrastructurii de canalizare din Capitală.
După o ploaie de doar o oră, părți din oraș au fost inundate, iar apa care a umplut străzile și mijloacele de transport în comun nu a fost doar un inconvenient, ci un pericol de sănătate, având în vedere contaminarea cu resturi din sistemul de canalizare.
Infrastructura de canalizare: un sistem vechi și nefuncțional
Într-o metropolă adevărată, precum București, sistemul de canalizare ar trebui să fie bine gândit și întreținut, cu două tipuri de canalizare: una pentru ape menajere și alta pentru ape pluviale.
Aceste două ar trebui să aibă evacuări distincte, însă realitatea este că rețeaua este suprasolicitată și nu face față precipitațiilor intense.
Furtuna de săptămâna aceasta a fost doar un exemplu al unui sistem de canalizare care este supus la presiune constantă, dar care nu este adaptat la ritmul de dezvoltare al orașului.
Investițiile rămase pe hârtie
Apa Nova, concesionarul rețelei de apă-canal din Capitală, a promis în trecut investiții în modernizarea sistemului de canalizare, inclusiv implementarea unor vane automatizate care să poată fi reglate de la distanță în cazul unor „ploi-spot”.
Însă aceste investiții sunt doar un vis neîmplinit. În prezent, înlocuirea rețelelor vechi de apă potabilă din azbociment (un material interzis în UE din cauza riscurilor pentru sănătate) este încă în desfășurare, deși acestea ar fi trebuit scoase din uz acum aproape două decenii.
Misterul investițiilor „dispărute”
În ciuda promisiunilor de modernizare și extindere a infrastructurii, Apa Nova a comunicat foarte puține detalii despre proiectele mari, iar informațiile publicate sunt, în mare parte, vagi și netransparente.
În plus, cu toate că se vorbește de investiții pentru a preveni inundațiile, acestea nu sunt suficiente pentru a evita un dezastru la fiecare ploaie mai puternică.
Cauza reală: natura sau infrastructura?
Deși ploaia din 5 iunie a fost considerată „cea mai consistentă din ultimii 100 de ani”, cu valori de precipitații ce au depășit 120 l/mp, nu este doar natura de vină pentru inundațiile din București.
Lipsa unor investiții adecvate în infrastructura de canalizare, sistemele de drenaj și modernizarea rețelelor sunt factorii principali care au contribuit la acest dezastru.
Apa Nova raportează profituri consistente din exploatarea unei rețele publice, însă aceste câștiguri nu sunt reinvestite în îmbunătățirea sistemului. În schimb, orașul se confruntă cu situații critice în fața vremii extreme.
Investițiile întârziate și managementul deficitar
În loc ca Bucureștiul să devină un oraș cu o infrastructură modernă, capabilă să facă față precipitațiilor intense, investitorii și autoritățile continuă să amâne soluțiile, în timp ce cetățenii se confruntă cu pericolele unui sistem de canalizare vechi și ineficient.
Deși serviciile sunt promovate ca fiind moderne și sigure, realitatea este cu totul diferită, iar dezastru din urma unei ploi de intensitate mare nu ar fi trebuit să se întâmple.