Numărul persoanelor fără adăpost din București s-a dublat în ultimii patru ani, conform datelor furnizate de Primăria Municipiului București (PMB).
În 2020, PMB avea în evidențe 880 de persoane fără adăpost, iar în 2023, acest număr a crescut la aproape 1.700.
Potrivit spotmedia.ro, creșterea accentuată a acestui fenomen este pusă pe seama mai multor factori, printre care migrația din mediul rural către urban, rupturile familiale, lipsa locuințelor sociale și dificultățile economice care fac imposibilă acoperirea costurilor pentru închirierea unei locuințe.
Prin ce metode putem sa rezolvăm această problemă
Irina Zamfirescu, activist pentru drepturile omului și doctor în sociologie, subliniază că sărăcia extremă din zonele rurale îi determină pe mulți să se mute în Capitală în speranța unei vieți mai bune, dar adesea ajung să trăiască pe străzi.
Ea explică și că mulți oameni fără adăpost evită serviciile sociale oferite de stat din cauza temerii că ar putea fi sancționați sau că le-ar putea fi luați copiii, o frică amplificată de experiențele negative din trecut, inclusiv traume din sistemul de protecție socială.
Zamfirescu mai punctează că organizațiile non-guvernamentale precum Parada și Carusel, care oferă sprijin direct acestor persoane, sunt percepute ca fiind mai de încredere decât instituțiile statului.
Totodată, creșterea disparităților sociale și a inflației face ca cei vulnerabili să devină și mai expuși riscului de a rămâne fără un acoperiș deasupra capului.
Cazul unei familii care a încercat să se mute înapoi la sat, dar a fost forțată să revină în București din cauza sărăciei și lipsei de suport local, exemplifică dificultățile cu care se confruntă aceste persoane.
În lipsa unor soluții viabile la nivel național, mulți continuă să se îndrepte spre orașe mari ca Bucureștiul, unde speră să găsească resursele necesare pentru supraviețuire, chiar dacă asta înseamnă să trăiască pe străzi.
