Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Aducerea Maicii Domnului la Templu este sărbătoarea cunoscută în popor și sub denumirea de Vovidenia și este unul dintre cele mai importante Praznice Împărătești ale Bisericii Ortodoxe
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este prima mare sărbătoare din postul Crăciunului 2023.
Ce semnifică Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Prăznuită pe 21 noiembrie, este o sărbătoare a Luminii, aducătoare de noroc și bucurie și este dezlegare la pește. Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Ovidenia sau Vovidenie, termen care provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”.
Sfinții Ioachim și Ana nu puteau avea copii și și-au îndreptat rugăciunile către Dumnezeu, cerându-i să le dăruiască un copil, și au promis că dacă acest lucru se va îndeplini, ei îl vor duce la templu și îl vor închina lui Dumnezeu. Rugându-se la Dumnezeu, dorința lor s-a împlinit, un înger spunându-le că vor avea o fată pe care trebuie să o boteze Maria.
Arhanghelul Gavriil vestește că Fecioara Maria îl va naște pe Iisus
La templu, Maria şi-a petrecut întreaga copilărie, crescând în curăţenie sufletească, rugându-se neîncetat şi citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve şi preoţi. Fecioara Maria a petrecut astfel 12 ani, până când acelaşi Arhanghel Gavriil, care l-a anunţat pe Ioachim că va avea un copil care se va umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L va naste pe Iisus, Fiul Domnului.
Superstiții de Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Credința populară spune că de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, ca și de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor. Este momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai mari dorințe din viața lor.
La țară, fetele care vor să-și afle ursitul merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoşului, fiecare fată aprinde lumânarea aşezată pe marginea fântânii şi priveşte în fântână. Pe luciul apei, fata care împlineşte ritualul are șansa să vadă chipul ursitului ei.
Tot în această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute în lumină și căldură, înmuguresc și înfloresc. Sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove. În colindele românești se cânta în plină iarnă despre florile dalbe, flori de măr sau despre măruț, mărgăritar.
Pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte
În ziua praznicului la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, înecaţi şi fără lumânare. În memoria acestora se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau o candelă.
În anumite localităţi din nordul ţării, pentru cei care au murit fără lumină, se dau de pomană plăcinte cu dovleac şi câte o lumânare albă pentru că potrivit tradiţiei, lumânarea albă, dincolo de ultimul hotar al vieţii, nu se stinge niciodată, potrivit crestinortodox.ro.