Dacă nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră va continuă să crească, tropicele și Emisfera Nordică vor suferi schimbări drastice ale temperaturilor, vara, în următorii 20 până la 60 de ani, arată un nou studiu care urmează să fie publicat în revista Climate Change, potrivit agerpres.ro.
Viitorul sumbru pentru omenire este explicat din ce în ce mai des de oamenii de știință și climatologi. Aceștia avertizează că emisiile de gaze contribuie major la fenomenul schimbărilor climatice. Gazele cu efect de seră rămân în atmosferă pe perioade cuprinse între câțiva ani și câteva mii de ani. Astfel, acestea au un impact la nivel mondial, indiferent de locul în care au fost emise.
Analiza realizată de cercetătorii de la Universitatea Stanford arată că multe regiuni tropicale din Africa, Asia și America de Sud s-ar putea confruntă cu temperaturi atât de ridicate încât vor fi fără precedent, începând chiar cu următoarele două decade, relatează LiveScience.
Și anumite zone din Europa, China și America de Nord, vor avea parte de schimbări majore ale temperaturilor pe parcursul verii, spun cercetătorii.
„Potrivit estimărilor noastre, arii mari ale globului se vor încălzi atât de repede încât, spre mijlocul acestui secol, chiar și cele mai răcoroase veri vor fi mai fierbinți decât sezoanele calde din ultimii 50 de ani”, a explicat coordonatorul studiului, cercetătorul Noah Diffenbaugh, din cadrul Universității Stanford.
Oamenii de știință spun că fără îndoială că planeta se încălzește și că ar trebui să ne așteptăm la tot mai multe extreme, cum ar fi valurile de căldură. Tropicele se încălzesc cel mai repede, așteptându-se ca 70% dintre verile din secolul XXI, până în anul 2039 să fie mai calde decât cele din secolul trecut în care au fost temperaturi maxime. Se așteaptă și ca America de Nord, China și Europa Mediteraneană să intre într-un regim de încălzire până în 2070.
MODUL ÎN CARE NE HRĂNIM ÎNCĂLZEȘTE CLIMA CU 1 GRAD – EFECT CUMPLIT ASUPRA VIEȚII PE PĂMÂNT
Doar sistemul alimentar ar putea încălzi clima cu aproape 1 grad Celsius până în anul 2100, acest scenariu nefiind însă inevitabil deoarece o dietă mai sănătoasă şi adoptarea altor măsuri ar putea conduce la evitarea în mare parte a acestei situaţii.
„O continuare a obiceiurilor alimentare actuale în întreaga lume până la sfârşitul secolului ar putea adăuga aproximativ 1 grad Celsius de încălzire suplimentară”, a concluzionat un grup de cercetători din Statele Unite în studiul din revista Nature Climate Change, citat de AFP.
Autorii propun un interval de încălzire de la 0,7 la 0,9 grade Celsius, cu o marjă de 0,2 grade Celsius, în funcţie de scenariile de creştere a populaţiei. În timp ce planeta s-a încălzit deja cu aproape 1,2 grade Celsius comparativ cu sfârşitul secolului al XIX-lea, doar sistemul alimentar ar conduce, în orice caz, la o încălzire ce depăşeşte cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris (1,5 grade Celsius), notează agerpres.ro.
CELE MAI PERICULOASE ALIMENTE PENTRU VIAȚA PE PĂMÂNT – Ce ne așteaptă în viitor
Cea mai mare parte a acestei încălziri este provocată de alimentele care reprezintă surse importante de metan: carnea de la rumegătoare – vită şi oaie, care elimină acest puternic gaz cu efect de seră -, precum şi produsele lactate sau orezul.
Celelalte surse provin din dioxid de carbon (CO2) şi protoxid de azot (N2O), acesta din urmă fiind emis în special în timpul utilizării îngrăşămintelor de sinteză.
Cercetătorii au ajuns la aceste concluzii pe baza unei analize efectuate pe 94 de alimente, cu o modelare mai precisă a efectului acestor diferite gaze cu efect de seră. “Aceste rezultate arată că urgenţa atenuării emisiilor din sectorul alimentar este esenţială pentru a lucra pentru un viitor climatic sigur”, a declarat pentru AFP Catherine Ivanovich, de la Universitatea Columbia, care se numără printre autorii studiului.
Cu toate acestea, viitorul nu este decis: peste 55% din această încălzire poate fi evitată prin îmbunătăţirea practicilor din producţia agricolă, reducerea risipei şi adoptarea “unei diete sănătoase”, subliniază autorii.
În ceea ce priveşte acest ultim aspect, autorii studiului s-au bazat pe recomandări medicale în favoarea reducerii consumului de carne – în special carne roşie – în favoarea altor proteine care conţin mai puţine grăsimi saturate şi colesterol.
VALURILE DE CANICULĂ DE PE TERRA ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE – TOPIREA GHEȚARILOR – ADEVĂRATUL SEMN AL CATASTROFEI
Temperatura medie a planetei a crescut cu 1,1 °C, în mare parte din pricina creşterii uriaşe a volumului gazelor cu efect de seră declanşate de activitatea umană. Dioxidul de carbon (CO2) contribuie cel mai mult la încălzirea globală; concentraţia sa în atmosferă a crescut cu 48% între 1750 şi 2020. La fel ca sticla din sere, CO2, metanul, protoxidul de azot şi alte gaze captează căldura soarelui, astfel încât o cantitate mai mică de căldură e trimisă înapoi spre spaţiu.
Pe măsură ce temperaturile medii cresc – apropiindu-se de pragul de 1,5 grade Celsius, o catastrofă pentru multe ţări, valurile de caniculă devin din ce în ce mai frecvente, mai lungi şi mai intense.
Potrivit unui studiu recent, un val de căldură care ar fi avut o şansă din zece să se producă într-un anumit an în climatul preindustrial are acum o probabilitate medie de aproape de trei ori mai mare, şi va fi cu 1,2 de grade Celsius mai fierbinte.
Valurile de căldură care s-au abătut peste Europa în vara anului 2022 contribuie la destabilizarea şi topirea gheţarilor și se accelerează de trei până la patru ori mai rapid decât în alte părţi ale emisferei nordice.
Iar încălzirea din regiunea arctică are loc mult mai rapid decât în alte părţi ale lumii. Pe măsură ce Arctica se încălzeşte, decalajul de temperatură în raport cu Ecuatorul scade. Efectul este o slăbire a vânturilor de vară, ceea ce face ca sistemele climatice și schimbările să dureze mai mult timp.
VALURI DE DECESE DIN CAUZA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE – CANICULE MORTALE ÎN VIITORII ANI
Dacă societatea nu se va adapta la noua situaţie, numărul anual al morţilor provocate de caniculă va creşte în UE de la aproximativ 2.700, în prezent, la 30-50.000 în anul 2050, potrivit unui document al Comisiei Europene publicat în 2021.