Lucian Dobîrceanu, patronul clubului Bliss, a fost iertat de judecători pentru o faptă care, în mod normal, se pedepsește cu închisoarea.
În motivarea instanței, s-a subliniat că Dobîrceanu și-a recunoscut fapta și a ajutat la prinderea altor traficanți de droguri.
Un alt factor determinant a fost percepția pozitivă a comunității asupra lui și integrarea sa socială.
Avocații lui Dobîrceanu au reușit să-l prezinte drept un cetățean model, iar judecătorii au pus accent pe aspectele pozitive, ignorând unele realități importante.
Conform specialiștilor în drept penal consultați, eforturile avocaților de a-l prezenta pe Dobîrceanu într-o lumină favorabilă au avut un succes remarcabil.
Judecătorii au luat în considerare doar aspectele pozitive, cum ar fi faptul că era la primul conflict cu legea, era integrat social, avea un loc de muncă și era absolvent de studii superioare.
Refuzul evaluării antidrog
Un aspect crucial ignorat de instanță a fost refuzul lui Dobîrceanu de a fi evaluat și consiliat de specialiștii antidrog, deși acesta a recunoscut că obișnuia să consume droguri.
În hotărârea instanței se specifică clar că Dobîrceanu a refuzat să se prezinte la Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, fără a oferi un motiv pertinent.
Lipsa sa de cooperare ar fi trebuit să ridice semne de întrebare și să impună mai multă rigoare din partea judecătorilor.
În rechizitoriul inițial, polițiștii l-au surprins pe Dobîrceanu la volan, într-o stare euforică, cu pupilele dilatate și miros de cannabis în mașină.
Sub scaunul său s-au găsit 3 pachețele de staniol cu cannabis. Cu toate acestea, acest aspect nu a fost menționat ulterior în motivarea judecătorilor.
Dobîrceanu a declarat că a cumpărat 11 grame de cannabis pentru consum propriu, consumând regulat de la începutul anului 2022, relatează vremeanoua.ro.
Sentința finală, mult prea blândă
În ciuda acestor fapte, Dobîrceanu a primit doar 2 luni de închisoare cu amânare, condiționată de un comportament bun timp de doi ani.
În plus, a fost obligat să presteze 30 de zile de muncă în folosul comunității, cu excepția cazului în care starea sa de sănătate nu permite.