Zeci de magistrați, unii deja pensionari, locuiesc în apartamente de serviciu din București plătind chirii simbolice – între 60 și 197 de lei – în ciuda faptului că mulți dețin alte proprietăți în Ilfov sau în țară.
Conform unei investigații Europa Liberă, locuințele aparțin Ministerului Justiției și sunt ocupate în baza unor reglementări vechi, considerate acum neadaptate realității.
Reguli vechi, chiriași privilegiați
Din cele 81 de persoane găzduite în prezent de Ministerul Justiției – foști sau actuali magistrați, notari și avocați – 36 sunt pensionari speciali care încă beneficiază de contracte de închiriere vechi, semnate înainte de intrarea în vigoare a Legii 303/2022.
Aceasta interzice prelungirea contractelor după ieșirea la pensie, însă nu are efect retroactiv.
Chiriile sunt modice:
-
12 persoane plătesc 60 de lei pe lună
-
13 persoane achită 194 de lei
-
15 persoane plătesc 197 de lei (valoarea maximă actuală)
Cazuri concrete: cine sunt magistrații cu chirii speciale
Printre ocupanții acestor locuințe se numără:
-
Valentin Bădiță, judecător la Curtea Militară de Apel, deține un apartament în Bragadiru și mai multe proprietăți în Gorj
-
Mihail Dafina, pensionat din 2021, are un apartament de 109 mp în Chitila
-
Ingrid Luciana Mocanu, pensionată special după 25 de ani de activitate, locuiește în continuare într-un apartament al Ministerului
Alți magistrați cunoscuți, printre care Lidia Bărbulescu, fost președinte interimar al ÎCCJ, și Victor Pașca, ar fi încercat încă din 2005 să cumpere apartamentele în care locuiau, profitând de legislația permisivă a vremii.
Statul plătește și chirii de pe piața liberă
În paralel cu locuințele de serviciu, Ministerul Justiției decontează lunar chirii de până la 600 de euro pentru magistrați și până la 400 de euro pentru polițiști care lucrează în structuri judiciare.
În 2024, ministerul a cheltuit:
-
1,7 milioane de lei pentru decontarea chiriilor angajaților
-
100.000 de euro pentru cazarea magistraților de legătură din străinătate
Lipsă de transparență în continuare
Ministerul a refuzat să publice lista beneficiarilor, invocând protecția datelor personale, și nu a precizat clar cât timp vor mai fi valabile contractele încheiate anterior schimbării legislative.
Situația rămâne controversată, în contextul unei presiuni publice tot mai mari pentru transparentizarea beneficiilor acordate magistraților.