Premierul Ilie Bolojan avertizează că România ar putea intra într-o recesiune tehnică, pe fondul măsurilor de corecție bugetară adoptate pentru reducerea deficitului.
Șeful Executivului susține că efectele negative pe termen scurt sunt aproape inevitabile, după ani în care statul a cheltuit peste posibilitățile reale ale economiei.
Declarațiile au fost făcute în contextul scăderii accelerate a consumului, accentuată de majorarea TVA, dar și al unei contracții economice confirmate de datele oficiale.
Consumul, în cădere liberă după majorarea TVA
Potrivit Institutul Național de Statistică, România a înregistrat în luna noiembrie a anului trecut cel mai mare declin al consumului de la pandemia din 2020 încoace. Această evoluție vine pe fondul creșterii costului vieții și al reducerii puterii de cumpărare.
„Nu știu dacă vom avea recesiune sau nu, dar avem o certitudine: nu există nicio țară care să fi corectat deficite bugetare fără un efect de contracție economică. Important este ca această contracție să nu fie pe termen lung”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a subliniat că România trebuie să își ajusteze modelul economic, bazat excesiv pe consum: „Ani de zile am consumat mult mai mult decât ne-am putut permite. Am stat pe consum”.
„Am anulat foarte multe excepții”. Guvernul recunoaște erorile din trecut
Premierul a vorbit și despre eliminarea excepțiilor fiscale introduse de-a lungul anilor, pe care le-a catalogat drept una dintre marile erori ale politicilor publice.
„Am creat foarte multe excepții și, practic, o bună parte dintre cetățeni nu plăteau taxe și impozite locale”, a explicat Bolojan, menționând cazuri precum scutirile acordate unor categorii sociale sau imobilelor vechi nereabilitate.
Totodată, acesta a atras atenția asupra faptului că unele autorități locale au majorat impozitele peste limita stabilită de Guvern, iar legislația actuală nu le mai permite să revină la nivelul minim, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul populației.
2026, an de tranziție pentru taxele locale
Ilie Bolojan a precizat că anul 2026 va fi unul de tranziție, iar nivelul impozitelor locale plătite de români va rămâne apropiat de cel din 2025. Cu toate acestea, premierul a recunoscut că presiunea financiară este resimțită puternic de persoanele cu venituri mici.
„Sunt mulți oameni pentru care orice creștere a costului vieții creează o presiune suplimentară. Dar nu mai aveam posibilitatea să transferăm sume imense către autoritățile locale”, a spus premierul.
Primăriile, dependente de banii de la bugetul central
Șeful Guvernului a evidențiat o problemă structurală a administrației locale din România: lipsa autonomiei financiare.
„În Europa, veniturile din taxe locale acoperă, în general, toate cheltuielile primăriilor. În România, ele acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal. Suntem țara cu cele mai mari transferuri de la bugetul central către autoritățile locale”, a explicat Bolojan.
Aproape jumătate din investițiile publice sunt realizate prin autoritățile locale, însă nu din fonduri proprii, ci din bani alocați de Guvern sau din fonduri europene, un model pe care premierul îl consideră nesustenabil.
„Nu există alte soluții”
În final, Ilie Bolojan a subliniat că revenirea asupra deciziilor privind taxele și impozitele este posibilă doar dacă există o alternativă bugetară clară.
„Nu avem alte soluții decât să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile printr-o colectare mai bună și să eșalonăm investițiile. Altfel, ne întoarcem de unde am plecat”, a concluzionat premierul.
