Ce modificări au apărut în Legea Avertizorilor de Integritate
Alineatul vechi al legii, „Prin excepție de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii” devine „Prin excepție de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii referitoare la încălcări ale legii.” Practic, este eliminat doar cuvântul „temeinice” din sintagma „indicii temeinice”.
Potrivit expunerii de motive a inițiatorilor, modificarea legii e necesară pentru închiderea evaluării Comisiei Europene legată de cererea de plată nr. 2 din PNRR și deblocarea plății de aproape 3 miliarde de euro. Modificarea are loc după ce Comisia Europeană a transmis că legea în forma ei inițială nu transpune corect directiva europeană privind avertizorii de integritate.
Astfel, în opinia Comisiei Europene, sintagma „indicii temeinice” din cuprinsul articolului vechi de lege poate conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime venite de la avertizori, din cauza termenului insuficient definit.
„În plus, prevederea nu ar asigura avertizorilor, în opinia Comisiei, nivelul adecvat de certitudine juridică şi ar putea descuraja raportările”, se arată în expunerea de motive a legii de modificare. Senatul este prima Cameră sesizată, votul final urmând a se da în Camera Deputaților.
Deputatul Alfred Simonis, inițiator al legii, a declarat pentru Europa Liberă că cel târziu miercuri legea de modificare va ajunge la vot în Camera Deputaților.Comisia Europeană a transmis că va închide evaluarea pentru cererea de plată nr. 2 din PNRR doar dacă modificarea legii avertizorilor de integritate se va face până la data de 23 martie 2023.
Ce probleme sunt cu legea avertizorului de integritate
Forma inițială a legii avertizorului de integritate a fost criticată de societatea civilă din România, care a considerat că legea se depărta de scopul fundamental, acela de a combate comportamente ilegale sau de corupție. Legea ar descuraja, spuneau ei, raportările anonime, expunând astfel la riscuri avertizorul de integritate.
Avertizorii de integritate joacă un rol esențial în democrație prin expunerea infracțiunilor, corupției, a fraudei sau a conducerii defectuoase din instituții și companii de stat sau private.
În majoritatea cazurilor, avertizorii de integritate își asumă riscuri personale raportând ilegalități și de aceea au nevoie de protecție legală, cum ar fi anonimatul. În lipsa protecției, avertizorii se pot confrunta cu persecuții, concedieri sau chiar pericole fizice. De asemenea, dacă legea permite, există riscul ca faptele semnalate de ei, chiar cu bună credință, să nu fie investigate, mai notează Europa Liberă România.