Ministerului Mediului i-au trebuit două luni ca să identifice depozitele de deșeuri din cauza cărora România este în prag de a plăti penalități pentru că nu au fost închise încă. Partea rea este că, acum două luni, ministerul a avansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care pasează responsabilitatea plății acestor penalități către proprietari, indiferent dacă sunt primării sau societăți comerciale. Ordonanța nu a apărut, dar rămâne întrebarea cum știa Ministerul Mediului ce are de făcut dacă nu avea informațiile de bază, adică cine sunt destinatarii preconizatului act normativ, potrivit focus-energetic.ro.
La sfârșitul lunii aprilie 2023, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în dezbatere publică proiectul de OUG prin care se reglementează modul în care se plătesc penalitățile pe care statul român ar trebui să le achite în cazul a două procese pierdute la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Mai exact, penalitățile ar urma să fie plătite de structurile responsabile de neregulile pentru care România a fost condamnată la CJUE.
Prima condamnare este în domeniul calității aerului. „România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) prin hotărârea din 30 aprilie 2020 în cauza C-638/18 care a avut ca obiect depășirea sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru microparticule (PM10) în zona RO32101 (București, România)”, se arată într-un răspuns al Ministerului Mediului pentru FOCUS ENERGETIC.
Pe de altă parte, autoritățile de mediu se așteaptă la încă o condamnare din partea CJUE tot pentru nerespectarea calității aerului. De această dată este vorba de procedura de infringement deschisă în data de 14 mai 2020 (cauza 2020/2206) pentru neespectarea valorilor-limită pentru dioxidul de azot în București, Timișoara, Iași, Brașov, Cluj.
„Ca urmare a unei sarcini rezultate din Ședința Guvernului din 26 ianuarie 2023”, Ministrul Mediului a elaborat proiectul de OUG prin care responsabilitatea plății penalităților să fie transferată către primăriile vizate de deciziile CJUE. E drept, și legislația în vigoare este clară și prevede că responsabilitatea elaborării și aprobării planurilor de calitate a aerului, planurilor de menţinere a calităţii aerului și planurilor de acţiune pe termen scurt, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în aceste planuri revine primăriilor. În caz contrar, toate primăriile și toți cetățenii ar trebui să plătească pentru poluarea din alte localități decât ale lor.
Totuși, cea mai de neînțeles abordare a Ministerului Mediului vine în cazul depozitelor de deșeuri neconforme. Închiderea acestora nu se rezumă numai la sistarea depozității, ci vizează și ecologizarea lor, ceea ce presupune investiții costisitoare.
La data de 18 octombrie 2018, CJUE a condamnat România (cauza C-301/17) pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile de stat membru UE în ceea ce privește închiderea, cât mai repede posibil, a 68 de depozite de deșeuri neconforme. Decizia nu impunea, la acea vreme, și plata unor penalități, soluția fiind considerată o oportunitate pentru rezolvarea situației fără penalități pentru România. Pentru că nu s-a întmplat nimic, un an și jumătate mai târziu, la 15 mai 2020, Comisia Europeană a declanșat faza precontencioasă a acțiunii în constatarea neexecutării hotărârii în Cauza C – 301/17. Finalizarea acestei proceduri înseamnă că România trebuie să plătească amenzi usturătoare. Nici așa nu a fost bine pentru că tot nu s-a făcut nimic pentru închiderea tuturor depozitelor neconforme.
Lucrările de închidere a depozitelor, indiferent dacă este vorba de deșeuri municipale sau din categoria celor industriale, periculoase sau nepericuloase, costurile pentru ecologizare sunt extrem de mari. De aceea, FOCUS ENERGETIC a solicitat Ministerului Mediului lista cu aceste depozite și, în special, a celor care nu au fost încă închise. Ministerul a avut nevoie de 2 luni pentru a prezenta această listă care, în principiu, ar fi trebuit să fie cunoscută la momentul elaborării proiectului de OUG privind transferarea responsabilității plății penalităților. Chiar și după 2 luni, lista trezește suspiciuni, pentru că unul dintre depozite nu figurează pe nicio listă avansată anterior.
Lista falimentelor
Din lista de 68 de depozite de deșeuri neconforme (lista depozite deseuri), pentru care CJUE a dat sentința în 2018, în prezent toate cele 27 de gropi de gunoi municipal au rezolvat problema. La acestea se adaugă 4 depozite de deșeuri periculoase și alte 4 depozte de deșeuri nepericuloase care au fost închise. În total, din 68 de depozite, au mai rămas 33 de depozite neconforme care nu au fost încă închise.
Tocmai aceste depozite neconforme de deșeuri periculoase și nepericuloase sunt cele ce ridică cele mai multe semne de întrebare.
Lista întocmită cu greu de Ministerul Mediului cuprinde aproape în totalitate depozite ce au aparținut unor firme care acum nu mai există. Situația juridică a acestor societăți era cunoscută de ani de zile, uneori de mileniul trecut, dar, de-a lungul timpului, autoritățile de mediu, și nu numai, nu s-au preocupat să rezolve problema.
Depozitele ce trebuiau închise era cunoscută tuturor încă din 2004, lista făcând parte din documentația pentru închiderea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană. În HG nr. 349 din 21 aprilie 2005 sunt publicate listele cu depozitele ce trebuie închise, cât și termenele până la care trebuie realizat acest lucru. Sistarea activiății trebuia să se petreacă cel mai târziu pe 16 iulie 2009. De remarcat, 14 ani mai târziu, depozitele nu sunt ecologizate.
Lista, pentru care Ministerul Mediului a avut nevoie de 2 luni ca să o întocmează, cuprinde 27 de societăți ce dețin cele 33 de depozite deconforme. Din acestea, doar 2 mai funcționează, restul fiind în faliment, chiar și din 1999. Ultima societate de pe lista Ministerului Mediului este incertă: „Municipal”. Până acum, firma nu a mai apărut ca deținătoare de depozite neconforme de deșeuri, periculoase sau nepericuloase. Iar alte elemente de indentificare Ministerul Mediului nu a furnizat. E interesant de văzut dacă chiar știe despre cine este vorba, dar așa a reușit să completeze lista cu 68 de depozite de deșeuri. Au ieșit la număr!
Și în acest caz, al depozitelor neconforme neînchise, România se pregătește să plătească penalități. Ministerul Mediului a informat FOCUS ENERGETIC că „sancţiunile pecuniare aplicate statului român de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene se acoperă de către Ministerul Finanţelor Publice, pe bază de documente legale (deciziile instanţei UE, transmise Ministerului Finanţelor Publice de către Ministerul Afacerilor Externe, în forma comunicată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene), din sumele prevăzute cu această destinație în bugetul de stat”. „Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor intenționează elaborarea unui act normativ prin care eventualele sume plătite se vor recupera de la titularii obligațiilor de mediu, respectiv unități administrativ-teritoriale și/sau operatori economici”, precizează ministerul.
Mai mult, „în cazul depozitelor de deșeuri ale căror proprietari/operatori se află în incapacitate de a finaliza lucrările de închidere, statul român prin MMAP/AFM intenționează să deruleze procedurile legale de expropriere”, completează comunicatul.
Mai exact, indolența autorităților, în special cele de mediu, care s-au perindat la conducerea statului în ultimii 14 ani, fac ca cetățenii să plătească oricum ar fi situația. Dacă nu sunt ecologizate depozitele de deșeuri, Ministerul de Finanțe va plăti penalitățile către Comisia Europeană, pentru că nu mai sunt proprietari împotriva cărora să se îndrepte. Și dacă se trece la ecologizare, tot românii vor plăti, pentru că, din nou, nu mai sunt proprietari care să acopere cheltuielile.