Putin îşi va expune cele mai recente gânduri într-un discurs adresat membrilor celor două camere ale parlamentului şi comandanţilor militari şi soldaţilor, la aproape un an după ce a trimis trupe în Ucraina, o decizie care a declanşat cea mai mare confruntare cu Occidentul de la profunzimile Războiului Rece.
„Într-un moment atât de crucial şi foarte complicat al dezvoltării noastre, al vieţii noastre, toată lumea aşteaptă un mesaj în speranţa de a auzi o evaluare a ceea ce se întâmplă, o evaluare a operaţiunii militare speciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea de stat. Putin va prezenta, de asemenea, analiza sa asupra situaţiei internaţionale şi va expune viziunea sa asupra dezvoltării Rusiei după ce Occidentul i-a impus sancţiuni radicale, a precizat Kremlinul, potrivit news.ro.
PUTIN AR PUTEA FACE UN ANUNȚ DEVASTATOR, ÎN DISPERARE DE CAUZĂ
Nimeni nu știe despre ce va fi discursul lui. Ar putea fi un rezumat a ceea ce s-a întâmplat în ultimul an sau ar putea fi o bombă care să schimbe strategia Rusiei. Al doilea eveniment îl reprezintă împlinirea unui an de la începutul atacurilor ordonate de Kremlin. Surse neoficiale vorbesc despre o creștere considerabilă a ofensivei, profitând de faptul că întăririle solicitate de Ucraina nu au fost încă trimise, infomrează La Razon citat de Rador.
Obiectivul nu ar fi altul decât cucerirea întregului Donbas până la sfârșitul lunii martie, profitând de situaţie pentru a recupera orașul Harkiv. În Ministerul rus al Apărării se ştie că abia la începutul lunii aprilie Kievul va începe să primească tancurile promise de Occident și din presa rusă se raportează că acest transport nu va depăși un sfert din numărul stabilit, lucru pe care “The Times” l-a confirmat deja. Din cele 320 de tancuri așteptate, doar 50 vor putea merge pe front în primele zile ale lunii aprilie. Timpul joacă în favoarea Rusiei și din liniile ucrainene se dau asigurări că acest atac de amploare a început deja odată cu distrugerea mai multor arsenale de-a lungul întregii linii frontale de la Harkiv până la Herson, trecând prin Donețk și Lugansk, atacuri care s-ar fi încheiat cu sute de soldați ucraineni uciși, inclusiv două brigăzi mecanizate în zona Kupiansk (Harkiv) și un detașament în Vuhledar (Donețk).
Între timp, de la Moscova, țările occidentale sunt avertizate să se abțină de la a adăuga combustibil la focul războiului prin trimiterea de arme grele, amintind de nota trimisă de Ministerul rus de Externe în primăvara anului trecut membrilor NATO în care se declară că orice marfă care conține echipament militar ar deveni o țintă legitimă pentru Rusia. Potrivit ministrului de Externe, Serghei Lavrov, Statele Unite și Alianța sunt direct implicate în conflict, nu doar furnizând arme, ci și antrenând personal în Marea Britanie, Germania, Italia sau Spania.
Adevărul este că această mare ofensivă ar putea veni prin aer. În ultimele săptămâni, Rusia a adunat avioane și elicoptere în apropierea graniței cu Ucraina, sugerând că va începe în sfârșit să folosească forțele sale aeriene, care până în prezent jucaseră un rol destul de discret. Serviciile de informații occidentale confirmă această posibilă schimbare a tacticii de a ieși din impas la sol. Un alt factor important ar fi încorporarea de noi trupe, dacă s-ar da ordinul unei noi mobilizări masive în rândul populației de vârstă militară, lucru despre care a început deja să se vorbească la sfârșitul anului trecut. Potrivit Ministerului Britanic al Apărării, Rusia ar folosi, direct sau indirect, aproximativ 97% din forțele sale armate pentru campania împotriva Ucrainei, având nevoie de mai multe trupe care să le sprijine pe cele existente și să înlocuiască numărul mare de victime suferit.
Grupul Wagner, finanțat de Evgheni Prigojin, prietenul personal al lui Putin, a devenit un mare susținător al Armatei. Gruparea de mercenari a dobândit notorietate după importantele sale victorii militare și conduce în prezent ofensiva la Bahmut.