În perioada 25 februarie – 1 martie 2026, Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește Târgul Mărțișorului, un eveniment devenit deja tradiție în Capitală.
Manifestarea se desfășoară în curtea interioară a muzeului și în holul de intrare – Studioul Horia Bernea.
De un sfert de secol, instituția spune povestea mărțișorului în forme variate, readucând în atenția publicului un obicei care, deși considerat cândva pe cale de dispariție, continuă să fie reinterpretat și celebrat în spațiul urban contemporan.
Prețul biletelor și accesul vizitatorilor
Tarifele pentru acces sunt următoarele:
-
Adulți – 20 lei (valabil o zi, pentru toate expozițiile)
-
Pensionari – 10 lei
-
Elevi, studenți și posesorii Cardului European pentru Tineret (până la 30 de ani)
-
Persoane adulte cu handicap mediu sau ușor – 5 lei (reducere 75%)
Biletele pot fi achiziționate și online.
De la mărțișor tradițional la design contemporan
La 25 de ani de la prima ediție, Târgul Mărțișorului aduce o varietate impresionantă de creații:
-
mărțișoare manufacturate din materiale naturale;
-
obiecte realizate din materiale reciclate;
-
creații cu design modern;
-
personaje inspirate din desene animate sau lumi virtuale.
Evenimentul sprijină și școli, fundații și organizații care desfășoară activități umanitare pentru copii cu dizabilități și persoane din medii defavorizate.
Oferta gastronomică include produse apropiate de conceptul de bucătărie naturală: turtă dulce, prăjituri de casă, miere, dulcețuri, cozonaci și produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare, Buzău, Ilfov, dar și ceaiuri și plante medicinale din Dâmbovița.
Povestea mărțișorului
Mărțișorul, cunoscut și sub denumirile de Mărțișug sau Marț, era un obicei practicat la 1 martie nu doar de români, ci și de bulgari și albanezi. În tradiția populară, firul răsucit alb-roșu avea rol protector împotriva bolilor și nenorocului.
Copiilor li se lega la mână o monedă de argint prinsă cu fir alb și roșu, pe care după 12 zile o atârnau într-un pom, pentru rod bogat.
De-a lungul timpului, obiceiul a fost preluat de mediul urban, iar firul simplu a devenit podoabă – de la bijuterii din argint sau aur până la versiuni moderne și chiar virtuale.
Târgul de la Muzeul Țăranului Român rămâne una dintre cele mai importante manifestări dedicate acestui simbol al primăverii, readucând anual în atenție o tradiție care continuă să se reinventeze.