Sărbătoarea Sfintelor Paști este cea mai solemnă și mărită dintre sărbătorile anului în tradiția românească.
Această zi aduce omenirii speranța mântuirii și a vieții veșnice, reflectând sacrificiul lui Iisus Hristos pentru omenire. Iată câteva dintre obiceiurile, tradițiile și superstițiile asociate acestei sărbători în România:
Pregătirea pentru Paște
- Postul: Începutul sărbătorii este marcat de postul de șapte săptămâni, iar semnificația acestuia este amplificată în Joia Mare din Săptămâna Patimilor.
- Lucrul la curte: În Joia Mare, țăranii încetează lucrul la câmp și se concentrează asupra curățeniei casei și curții.
- Pregătirea bucatelor: Femeile încep să pregătească pasca și să vopsească ouăle în această zi.
Tradiții de Înviere
- Serviciul religios: În miezul nopții dintre zilele de sâmbătă și duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor și se pregătesc să meargă la biserică.
- Răspunsul la Liturghie: Când preotul rostește „Hristos a înviat!”, credincioșii răspund cu „Adevărat a înviat!”, recunoscând astfel taina Învierii.
- Sfințirea bucatelor: Oamenii nu mănâncă bucatele (pasca, ouăle roșii, carnea de miel, sarea și vinul) decât după ce acestea sunt sfințite și participă la Liturghie.

Tradiții regionale din România
- Țara Moților: În această regiune, se păstrează obiceiul de a păzi toaca de la biserică în noaptea de Paști. Dacă toaca este furată, cei vinovați sunt obligați să ofere un ospăț.
- Transilvania: Cunoscut sub numele de „stropit”, acest obicei presupune ca băieții să stropească fetele cu parfum pentru a le păstra frumoase tot anul.
- Ţara Bârsei: Junii Brasovului organizează o petrecere comunitară în jurul orașului Brașov, care include întreceri tradiționale și aruncarea buzduganului.
- Câmpulung Moldovenesc: Dimineața de Paști începe cu sfințirea bucatelor în fața bisericii, iar apoi credincioșii continuă ritualul în familie.
Superstiții de Paște
- Îmbrăcăminte nouă: Este bine să te îmbraci cu o haină nouă în ziua de Paște, deoarece se crede că aceasta are un rol purificator.
- Lumânarea de la Înviere: Se păstrează în casă și este aprinsă în caz de boală sau alte calamități.
- Oul roșu: Acesta aduce noroc dacă este păstrat 40 de zile după Paște și nu se strică.
- Băiatul care intră primul: Dacă prima persoană care intră în casă în ziua de Paște este bărbat, se crede că aduce noroc.
Paștele este o sărbătoare plină de tradiții și credințe în România, reflectând diversitatea culturală și spirituală a țării.
Fiecare regiune și fiecare comunitate adaugă propriile rituri și obiceiuri, contribuind la frumusețea și unicitatea acestei sărbători în întreaga țară.
