Capitala și Clujul domină clasamentele salariale din România, cu salarii nete medii lunare de 6.749 de lei, respectiv 6.335 de lei.
Pe următorul loc se află județul Timiș, cu o medie de 5.755 lei net. La polul opus se regăsesc județe precum Vrancea, Vâlcea sau Vaslui, unde salariile rămân în jur de 4.000 de lei net lunar, potrivit unei analize realizate de compania de HR Prohuman APT, citată de Agerpres.
Discrepanțe majore între industrii
Analiza arată o fragmentare accentuată a pieței muncii. În timp ce șoferii internaționali de TIR ajung să câștige între 9.000 și 15.000 de lei net lunar, rolurile executive din IT și financiar pot depăși 35.000 de lei net.
Chiar și în meserii tehnice care nu necesită diplomă universitară, veniturile sunt considerabile. Sudorii și operatorii CNC câștigă între 4.500 și 5.500 lei net, iar electricienii ajung frecvent la 6.000–8.000 lei net.
Pe segmentul white-collar, AI/ML Engineer câștigă 15.000–25.000 lei net, iar CTO sau directorii financiari pot atinge pragul de 35.000 lei net.
La nivel entry, un programator junior obține între 1.500 și 2.500 de euro, iar un angajat de customer support cu limbi nordice poate porni de la 6.500 lei și urca până la 9.000 lei net.
Recrutarea durează tot mai mult
Un alt semnal al tensiunilor din piața muncii este creșterea duratei proceselor de recrutare. Dacă anterior un post blue-collar era ocupat în 2 săptămâni, acum în orașe precum Brașov durează 4–6 săptămâni. În IT și inginerie, perioada poate depăși 2–3 luni, iar în București chiar 90 de zile pentru poziții specializate.
Această situație ridică și costurile de recrutare, mai ales în domenii precum inginerie, energie verde, farma, IT&C și financiar-contabil.
Cum schimbă tinerii piața muncii
Generațiile tinere resping programele rigide și schimburile de lucru, solicitând mai multă flexibilitate, predictibilitate și oportunități de creștere. „Companiile care nu ajustează politicile interne pierd rapid accesul la candidați valoroși”, explică Sorina Donisa, CEO Prohuman APT.
Transporturile și tehnologia ridică nivelul grilelor salariale, în timp ce construcțiile și sănătatea rămân sub presiunea deficitului de personal.
Diferențele mari între București și Cluj, față de județele cu venituri minime, confirmă dezvoltarea neuniformă a pieței muncii din România.