google-site-verification=HDsAXDjCT39w_Vvs8_eX-1608r331qSPVW67w8lEt_w

Sărbătoare 17 septembrie: Cinstirea Sfintei Mucenițe Sofia și a fiicelor sale: Pistis, Elpis și Agapis, modele de credință și curaj

Pe 17 septembrie, biserica ortodoxă sărbătorește pe Sfânta Muceniță Sofia și pe cele trei fiice ale sale, Pistis (Credință), Elpis (Nădejde) și Agapis (Dragoste).

Cele patru sfinte, originare din Italia și trăitoare în vremea împăratului Hadrian (117-138), sunt recunoscute pentru tăria lor de credință, având viețile dedicate în întregime lui Hristos.

Sărbătoarea Sfintei Mucenițe Sofia și a fiicelor sale

Sfânta Sofia, văduvă și mamă a celor trei fecioare, le-a crescut în spiritul virtuților creștine, oferindu-le numele simbolice ale credinței, nădejdii și dragostei. Pistis, de 12 ani, Elpis, de 10 ani, și Agapis, de doar 9 ani, au fost chemate împreună cu mama lor înaintea împăratului Hadrian, care a fost impresionat de frumusețea lor, dar și de devotamentul lor pentru Hristos.

Refuzând să jertfească zeiței Artemida, fetele au mărturisit credința în Hristos și au rezistat la chinuri groaznice. Pistis a fost prima supusă torturilor, urmată de Elpis și Agapis. În cele din urmă, toate trei au fost decapitate pentru credința lor. Sfânta Sofia, care a asistat cu durere la martiriul fiicelor sale, le-a îngropat cu propriile mâini și a vegheat la mormântul lor timp de trei zile.

În cele din urmă și ea a trecut la Domnul, fiind îngropată alături de fiicele sale.

Sfintele mucenițe Pistis, Elpis și Agapis sunt simboluri ale curajului și devotamentului creștin, iar sărbătoarea lor ne amintește de puterea credinței, chiar în fața celor mai mari suferințe.

Sfântul Ierarh Dionisie Erhan, episcopul Cetății Albe-Ismail

Tot în ziua de 17 septembrie, biserica ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Ierarh Dionisie Erhan, episcopul Cetății Albe-Ismail. Născut în anul 1868 în satul Bădăr din Republica Moldova, acesta a intrat în obștea Mănăstirii Suruceni la doar 15 ani. După o viață de slujire monahală exemplară, a fost ales stareț al mănăstirii și ulterior episcop al Cetății Albe și Ismailului în 1934.

Sfântul Dionisie a păstorit până în anul 1940, când cedarea Basarabiei l-a obligat să se refugieze în România, unde a slujit temporar în Episcopia Argeșului. După întoarcerea sa în Basarabia, a trecut la Domnul în 1943.

Episcopul Dionisie Erhan a fost canonizat în 2018, la scurt timp după descoperirea trupului său neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare la Mănăstirea Suruceni. Canonizarea sa a venit ca o recunoaștere a vieții sale pline de sfințenie și devotament pentru credința ortodoxă.

 

Citeste si ...