Primăria Municipiului București a lansat un proiect de hotărâre care prevede interzicerea circulației și staționării autovehiculelor destinate aprovizionării, curieratului și salubrizării în intervalele orare 07:00 – 10:00 și 16:00 – 19:00.
Măsura este justificată prin necesitatea fluidizării traficului sufocat de cele peste 1,7 milioane de mașini înmatriculate în Capitală, la care se adaugă aproximativ 300.000 provenite din Ilfov și alte județe.
Proiectul, aflat în dezbatere publică până la finalul lunii octombrie, a generat un val masiv de reacții negative din partea cetățenilor și firmelor, care consideră măsura drept una populistă și lipsită de fundament.
Critici dure din partea cetățenilor și firmelor
Platforma online a Primăriei Capitalei a fost rapid invadată de mesaje critice. O parte semnificativă a participanților la dezbatere susține că autovehiculele de curierat și aprovizionare nu reprezintă principala cauză a blocajelor din trafic. Dimpotrivă, aceste vehicule contribuie la reducerea deplasărilor individuale.
„Blocăm oamenii care chiar fac ceva productiv ca să se plimbe părinții cu mașinile aiurea prin București. BRAVO!”, a scris un cetățean.
Un alt comentator a punctat: „Pare că cei ce propun asemenea aberații nu prea au experiența traficului din București. Traficul e format din mașini personale.”
Transportatorii avertizează asupra efectelor economice: „Voi aveți idee câte colete trebuie să livreze un curier zilnic, mai ales de Black Friday? Cum credeți că dacă le reduceți programul de circulație cu 6 ore, o să mai fie posibil să-și facă treabă?”
Potrivit unui alt comentariu, „o mașină de curierat înseamnă 30 de mașini personale mai puține în trafic.” Criticii consideră că măsura penalizează activitățile economice esențiale, fără a aduce beneficii reale în privința fluidizării circulației.
Produse perisabile și costuri în lanț
Printre cele mai importante îngrijorări se numără impactul asupra lanțurilor de aprovizionare. Cetățenii au semnalat că restricțiile ar afecta livrările matinale de produse proaspete.
„Sunt foarte multe afaceri care depind de livrări dimineața! Marfa trebuie să ajungă cât mai proaspătă la clienți. O idee greșită”, a transmis un participant.
Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că firmele vor fi nevoite să angajeze personal suplimentar sau să plătească ore de noapte, ceea ce va duce inevitabil la scumpirea produselor. „Aprovizionarea în intervale fixe vine la pachet cu creșteri de costuri logistice, costuri care se vor regăsi în prețul final”, a explicat un specialist.
Salubrizarea noaptea: între eficiență și poluare fonică
Proiectul propune și mutarea activităților de salubrizare în afara orelor de vârf, o idee care a fost primită cu rezerve de locuitorii din zonele rezidențiale.
„În zonele rezidențiale, mutarea mașinilor de gunoi noaptea înseamnă că nimeni nu mai poate ține geamul deschis. Gălăgia mașinilor de gunoi este infernală”, a scris un locatar.
Altul a adăugat: „Poluarea asta ne îmbolnăvește și ne face stresați.” Conform Buletin de București, aceste reacții arată că o astfel de măsură ar putea duce la un conflict între nevoia de liniște și cea de curățenie urbană.
Susținători puțini, dar vocali
Deși majoritatea comentariilor au fost critice, au existat și câteva opinii favorabile, bazate pe argumentul alinierii la practicile din alte metropole.
„Multe orașe mari deja au implementat măsuri similare. New York – programul Off-Hour Deliveries a arătat viteze medii cu +50% dimineața”, a spus un susținător.
Altul a adăugat ironic: „Congestia traficului nu vine de aici. În vacanțe școlare, traficul e mult mai lejer. De ce? Pentru că nu mai cară părinții copiii cu mașina peste tot.”
Un alt comentator a propus chiar o taxă de aglomerare urbană: „200 de lei pe lună pentru fiecare angajat care nu e esențial la birou. Să fie plătită de angajator.”
Lipsa studiilor de impact, principala acuzație
Conform Buletin de București, mai mulți cetățeni au semnalat lipsa oricărui studiu de trafic sau analiză obiectivă care să justifice măsura.
„Prin așa-zisul raport de specialitate nu au fost indicate niciun fel de date statistice. Cum să luați o măsură așa importantă fără studiu de impact și fără testare pe zone mai mici?”, a scris un participant.
Criticii cer o abordare profesionistă și etapizată, avertizând că o interdicție generală, fără excepții clare și fără un sistem digital de gestionare, ar putea bloca lanțurile de aprovizionare și ar paraliza activitatea economică.
Următorii pași
Potrivit Primăriei, proiectul urmează să fie ajustat și inclus pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București, unde va fi supus votului. Până atunci, discuțiile continuă, iar administrația locală este presată să găsească un echilibru între nevoia de mobilitate și funcționarea normală a orașului.